De când am spus că nu-mi place sezonul rece și până acum, am tot căutat modalități de-a combate amorțeala ce vine deodată cu iarna. Am încercat să-mi schimb ideea conform căreia totul e nasol și urât, că e prea frig și prea întuneric pentru orice.
Ce-am făcut, în mod concret? M-am înarmat cu o groază de planuri și idei, care să mă țină în priză și să nu-mi lase prilejul să-mi plâng de milă. Am început să iau multivitamine. Mi-am propus să gândesc pozitiv și să văd raza de soare acolo unde e doar o luminiță. Mi-am stabilit obiective cu termen limită, la care lucrez din greu să le îndeplinesc: la muncă, la blog, în casă.
Dar din când în când, am nevoie de relaxare. Am găsit în serile lungi de iarnă prilejul perfect de-a mă bucura de tihnă, de liniște și de momente deosebite. O cană de ciocolată caldă lângă brăduțul împodobit, colinde pe fundal și discuții lungi cu-al meu om drag. O carte ce n-o mai pot lăsa din mână și o ceașcă de ceai alături (de care între timp uit cu desăvârșire și-l găsesc rece, o oră mai târziu). Un film captivant, ce-l urmăresc afundată în pături pufoase, cu blănosul la picioare și cu o pungă mare de pufuleți în brațe (noua mea obsesie, nu întrebați). Seri petrecute scriind pentru voi, cu lumânări parfumate alături și luminițe aprinse peste tot (căci aproape am terminat de decorat, dacă nu mai cumpăr ceva!).
Danezii au și o denumire specială pentru aceste momente: hygge. M-a tot urmărit termenul ăsta, dar nu știam ce înseamnă. Până de vreo câteva zile, când n-am mai rezistat cu hygge în sus, hygge în jos. M-am decis să văd care-i treaba cu dânsul. Aha, deci! Pe scurt, s-ar explica prin conștientizarea clipelor acelea speciale, de bine și de confort. E ca și când, în timp ce derulezi filmul vieții tale, la minutul douăzeci îl pui pe pauză, recunoști senzația de bine, o lași să te învăluie și te bucuri de ea.
Deseori, în nopțile astea de iarnă, visez că sunt într-o cabană la munte. Dar nu genul de cabană unde mergi cu prietenii de revelion și dai petreceri trei zile și trei nopți. O cabană ca-n filme (ca asta sau asta), cu pături, perne și covoare pufoase, cu ferestre mari și zăpadă-n obloane. Cu miros de lemn cald și cu un șemineu ce răspândește flăcări în toată încăperea. Cu vin fiert cu scorțișoară și portocale, și brazi falnici ce o-nconjoară. Și când încep să-mi închipui, mă las dusă de gânduri și-atunci serile de iarnă nu-mi mai par lungi și urâte.
Voi cum alungați plictiseala și rutina? Vă regăsiți cumva în sensul cuvântului hygge?
Acest articol face parte din ediția specială pentru Crăciun, #PaginaHoHoHo. Voi posta câte un articol nou în fiecare zi, în perioada 1-24 decembrie. Urmărește-mă pe Facebook, pe Instagram, sau abonează-te la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.
4 Comments
ce frumos prezentat!
Si eu de vreun an am aflat de conceptul danez hygge. Pentru mine e o patura si o carte buna e suficient. Dar tre sa recunosc ca si hobby-urile ma bucura foarte mult.
O baie pafumata cu cana de ceai fierbinte la mine face minuni.
Oh daaa, știu ce spuneți <3
Ce cabane frumoase ai gasit tu!
Noi ne-am bucurat de munte 3 zile la o pensiune. De regula evitam hotelurile, pentru ca preturile sunt mult mai mari si nu ofera neaparat altceva decat ar oferi o pensiune. In plus, o pensiune este intotdeauna mai intima, mai linistita…