Am început anul cu o provocare personală în privința cititului, iar în ultima lună am avut parte de niște cărți faine de tot, ce mi-au deschis apetitul pentru lectură.
Ianuarie se întâmplă să fie, de cele mai multe ori, o lună moartă și fără prea multe evenimente/activități. Ne revenim după vacanța de iarnă și intrăm încet în rutina zilnică. Ne coplește un soi de amorțeală, poate și puțină depresie pe ici-colo (Blue Monday, remember?).
Anticipând că urmează o asemenea perioadă, scopul meu în această lună a fost să-mi direcționez atenția spre citit. Mi-am propus ca în ianuarie să citesc o carte pe săptămână. De fapt, idealul meu ar fi să reușesc asta pe tot parcursul anului, dar n-am vrut să îmi setez țeluri nerealiste. Așa că am început cu o lună de probă, să mă conving singură dacă-mi iese ori ba.
Pe parcurs am realizat că nu prea am cum să mă țin de treaba cu săptămânile. Au fost cărți pe care le-am parcurs în două zile, altele în două săptămâni. Însă la final de lună targetul a fost atins, cu 4 cărți terminate și a 5-a începută. Iată, așadar, care au fost titlurile ce m-au ținut ocupată în ianuarie.
1. Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul, Robin Sharma
Scurtă descriere: O carte de dezvoltare personală ce ilustrează povestea unui avocat celebru, însă nefericit cu viața pe care o duce. În urma unui stil de viață necorespunzător și a problemelor de sănătate care aproape l-au ucis, el renunță la toate posesiile materiale și se îndreaptă spre o călătorie spirituală în căutarea fericirii și a sensului vieții. Astfel ajunge să-și găsească răspunsurile cu ajutorul unor călugări înțelepți, într-o comunitate izolată din Himalaya.
Cartea vine cu strategii și mici exerciții, care aplicate frecvent ajută la îmbunătățirea vieții de zi cu zi. Cum să-ți stăpânești mintea și să fii conștient de puterea gândirii, cum să devii mai concentrat, cum să-ți îndeplinești obiectivele, sunt doar câteva dintre învățăturile expuse în carte.
Părerea mea: Am auzit atât de multe păreri pozitive și mi-a fost așa de recomandată, încât sincer nu m-a dat pe spate. Este o carte interesantă și cuprinde învățături valoroase, doar că în ultima vreme am citit destul de multă dezvoltare personală și majoritatea ideilor n-au reprezentat o noutate pentru mine. Însă o consider un bun punct de pornire pentru oricine dorește să aducă îmbunătățiri asupra vieții sale și nu știe de unde să înceapă.
Și iată un lucru ce m-a uimit, contrar așteptărilor mele: cu toate că sfaturile și principiile de viață sunt culese de la un grup de călugări izolați, nu zice nimeni să trăiești în pustietate sau în vârf de munte pentru a le putea pune în practică. Din contră, ideile sunt formulate astfel încât să poată fi aplicate fără probleme în lumea cotidiană.
2. De neînvins. O poveste despre supraviețuire, Laura Hillenbrand
Scurtă descriere: O biografie a tânărului Louis Zamperini, un fost olimpic la atletism care ajunge membru al Forțelor Aeriene a Statelor Unite. În timpul celui de-al doilea război mondial, el participă la bombardamente deasupra Pacificului, iar într-una din misiuni avionul său se prăbușește în ocean, împreună cu majoritatea echipajului.
Louis reușește să supraviețuiască pe o barcă de salvare timp de 47 de zile, fără provizii de mâncare sau apă și înconjurat din toate părțile de rechini. Este „salvat” de inamicii japonezi și astfel devine prizionier de război, în câteva din cele mai crunte lagăre ale Japoniei unde rezistă vitejește în fața tuturor cruzimilor la care este supus.
Părerea mea: M-a impresionat povestea lui Louis și greu am lăsat cartea din mână până la final. Cu toate că experiențele personajului sunt uneori cutremurătoare, el nu își pierde optimismul și curajul nici chiar în cele mai crunte momente ale vieții.
Cartea este o adaptare young adult a celebrului roman De neinvins. Supraviețuire, îndârjire, împăcare, și cu toate că nu o pot compara cu originalul (pentru că n-am avut șansa de-a o răsfoi), mie nu mi s-a părut deloc copilărească. Într-adevăr, este ușor de parcurs, cuprinde descrieri pe înțelesul tuturor și chiar ilustrații și fotografii. Însă o consider o lectură suficient de matură pentru orice vârstă, pe care o recomand oricui, nu doar tinerilor sau adolescenților.
Există și o ecranizare a cărții, filmul „Unbroken” (2014) regizat de Angelina Jolie – pe care, sinceră să fiu, nu știu dacă vreau să-l văd. Pentru că unele scene de o cruzime și o violență greu de imaginat, cu siguranță sunt ilustrate în film… Ori imaginile vizuale, am impresia, lasă un impact mult mai puternic decât cititul. Sau cel puțin mie așa mi se pare.
3. A cincea fiolă, Michael Palmer
Scurtă descriere: Un thriller medical ce are în prim plan investigarea și demascarea unui grup specializat pe trafic de organe, care activează la nivel mondial. Povestea se conturează în jurul a trei personaje principale: o studentă la medicină din Boston, un detectiv particular din Chicago și un medic extraordinar din Africa, aflat pe moarte din cauza unei boli incurabile.
Fără a dezvălui prea multe detalii, pot să spun doar că toți trei au un lucru în comun și ajung să fie impactați, într-un fel sau altul, de traficul de organe.
Părerea mea: Suspans, acțiune, urmăriri, indicii – pe scurt, e o carte ce m-a ținut curioasă și per total mi-a plăcut. Poate finalul mi l-aș fi imaginat altfel, iar undeva între punctul culminant și deznodământ mi s-a părut că răsturnarea de situație devine cumva aglomerată, puțin chiar forțată pe alocuri. Cu toate acestea, mi s-a părut interesant subiectul abordat și o recomand pentru pasionații genului.
4. Tatuatorul de la Auschwitz, Heather Morris
Scurtă descriere: Lale este un tânăr slovac care, evreu fiind, ajunge prizonier în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau. Isteț și sociabil, cunoscător a mai multor limbi străine, Lale reușește să se facă remarcat și curând i se oferă ocazia de a deveni tatuator (Tätowierer). Prizionierii din lagăre își pierd dreptul de a fi strigați pe nume, iar slujba lui Lale presupune tatuarea unui număr de ordine pe brațul fiecărui nou-venit, un tatuaj ce devine identitatea fiecărui prizonier.
Într-una din zile, în fața lui se așază o tânără ce urmează la rând. Și cu toate că Lale n-are voie să-și ridice privirea ori să mențină contact vizual cu pe cei pe care-i tatuează, de data aceasta nu se poate abține. Căci femeia aceasta, Gita, îi înmoaie inima și îl farmecă într-un mod total neașteptat, iar curând între cei doi se înfiripă o înduioșătoare poveste de dragoste.
Într-un loc unde oamenii nici nu îndrăzneau să spere că vor scăpa cu viață, Lale îi promite Gitei că vor supraviețui și vor face tot posibilul să fie împreună dincolo de suferința și cruzimea lagărului. Iar cu ajutorul atitudinii sale pozitive, a relațiilor pe care le dezvoltă și a slujbei ce vine cu mici „beneficii”, el reușește să aibă grijă de Gita și să facă viața din lagăr cu un stop mai lesne de suportat. Romanul este construit pe fapte reale, iar majoritatea scenelor expuse în carte sunt extrase din mărturiile lui Lale, ajuns la bătrânețe.
Părerea mea: Heather Morris m-a impresionat prin intensitatea cu care te face să simți totul, ca și cum ai trăi acolo, alături de Lale și Gita. Am iubit personajele, am suferit cu ei în lagăr, am tresărit și am suspinat la orice obstacol le-a apărut în cale și am făcut planuri de supraviețuire cu fiecare pagină pe care am parcurs-o.
Este o carte profundă și emoționantă, o poveste de dragoste cu totul aparte. Genul de lectură din care nu te poți opri, am început-o seara și am terminat-o a doua zi la prânz. Am lăsat-o intenționat pentru final, ca să-ți rămână titlul în minte mult după ce închizi acest articol. Pentru că a ajuns, fără îndoială, în topul cărților mele preferate.
Acestea au fost lecturile mele din luna ianuarie. Următoarea carte se numește „În țara norului alb” de Sarah Lark. Tu ce ai citit recent, care ți-a atras atenția? Aștept păreri și sugestii în secțiunea de comentarii.
Articolul de mai sus conține link-uri afiliate. Dacă faci cumpărături online accesând aceste link-uri susții munca autorului, precum și existența acestui blog. Iar eu voi fi recunoscătoare și în continuare dedicată în crearea de conținut autentic.
2 Comments
Nici eu nu am fost impresionata de Calugarul care si-a vandut ferrariul, se poate sa nici n-o fi terminat!
De asemenea, sa stii ca o postare de-a ta de pe Instagram despre Tatuatorul… m-a facut sa vreau s-o citesc si eu 😀
Merită citită! Aștept impresiile tale, dacă te apuci de ea 🙂