Deținem prea multe lucruri și deseori uităm să le folosim în favoarea noastră. Cumpărăm din instinct, ca terapie, și prea puțin din neapărată nevoie. Pentru mine, soluția pentru a mă „vindeca” a fost să iau o pauză, să mă țin departe de tot acest vârtej al cumpăratului excesiv.
La sfârșitul lui 2017 îmi propuneam să fiu mult mai atentă cu ceea ce pun în coș în anul care vine. Să cumpăr doar lucruri de care într-adevăr am nevoie. Fără haine uitate în fundul dulapului sau alimente care să-mi umple frigiderul, dar pe care niciodată nu apucăm să le consumăm la timp. Fără cosmetice luate la întâmplare, care nu mi se potrivesc și fără produse de makeup noi pentru următoarele 6 luni.
Decizia a venit în mod firesc, într-un moment când mă simțeam sufocată de lucrurile materiale. Între timp m-am mutat într-un spațiu mai generos, am filtrat toate obiectele și am renunțat la cele inutile. Iar noua mea preocupare este să mă asigur că apartamentul nu devine iar plin și neîncăpător de lucruri nefolositoare.
Cum au decurs cele 6 luni fără produse noi de makeup
Bine de tot aș putea spune, dacă ar fi să rezum în 3 cuvinte. Gândește-te la perioada aceasta ca la o dietă, în care la început vezi doar tentațiile. Îți sclipesc ochii după batonul de ciocolată al colegului de birou și abia îți controlezi pornirea de-a da buzna la automatul cu dulciuri.
Cam așa mi s-a întâmplat și mie: oriunde mergeam îmi era dat să găsesc doar „tentații”. Ciocolata și înghețata aveau brusc forma unui ruj, fond de ten sau fard. Însă oricine a urmat vreodată o dietă știe că primele zile sunt mai grele, după care organismul începe să se adapteze noului regim. Sau cel puțin la mine cam așa funcționează. În loc să te uiți la toate alimentele interzise, deschizi frigiderul (curățat de ispitite) și îți dai seama că și un fruct are gust dulce, chiar dacă nu e el tocmai ciocolată.
Pentru că totul ține de psihic, de fapt. De ce ne dorim atât de tare ciocolata aia? Ne distrage atenția, ne aduce împlinire imediată, satisfacție pe moment. Însă în loc să-mi doresc a 5-a ciocolată sub formă de ojă roșie, m-am limitat la cele 4 pe care le aveam deja.
Am simțit vreodată că-mi lipsește ceva cu desăvârșire? Că în secunda următoare mă îmbrac și fug la Sephora, așa cum mergem după pâine când ne dăm seama că s-a terminat? NICIDECUM. Absolut deloc. Din contră, am realizat că nimic din ce se găsește acolo pe raft nu-mi este necesar, că pot să-mi canalizez energia pe lucruri cu adevărat importante. Că posesiile materiale de acest fel rareori aduc fericire și deseori vin cu frustrare. Frustrarea că n-ai destule, că n-ai găsit produsul perfect, că vrei mai multe și mai multe și tot așa.
Și cum, după o perioadă de dietă te vei simți mai ușor și vei avea mai multă încredere în tine, la fel și după o cură de „shopping detox”: rareori se întâmplă să-mi atragă un produs atenția încât să-l vreau imediat. Am ales să dau prioritate calității în detrimentul cantității, să optez pentru puțin dar bun.
~ My favourites right now: ~
Dacă și tu funcționezi la fel ca mine, înseamnă că ai nevoie de un spațiu funcțional și ordonat în care să-ți petreci timpul. Ori când ajungi în situația de-a te simți sufocat în propria casă, înseamnă că trebuie tăiată problema de la rădăcină. Primul pas, poate cel mai important, este să fim mai calculați la cumpărături și să nu ne lăsăm duși de valul consumerismului ce ne pândește din toate colțurile.
Iar întrebarea zilei este: cum stai la capitolul autodisciplină și cumpărături în exces? A reprezentat vreodată o problemă pentru tine?
Articole din aceeași serie:
- Lecții de organizare a locuinței: declutter, renunțarea la obiectele inutile
- Autodisciplină și organizare (partea 3 din 3): depozitare eficientă în casă și garderobă
Articolul de mai sus conține link-uri afiliate. Dacă faci cumpărături online accesând aceste link-uri susții munca autorului, precum și existența acestui blog. Iar eu voi fi recunoscătoare și în continuare dedicată în crearea de conținut autentic.
8 Comments
Sunt o fericita! N-am avut niciodata o manie pe cumparaturi de make-up si produse de ingrijire. Cumva, n-am curiozitati prea mari si cumpar mereu ce si cat imi trebuie. Apoi recumpar cand le-am terminat. Insa in ceea ce priveste garderoba, abia astept articolul – acolo am o problema ceva mai mare.
Ești o fericită, Andreea! Drept e că nu suntem toți la fel, pentru mine e fix invers. Poate și datorită blogului, la început eram mai axată pe partea de beauty și îmi doream mereu, mereu să descopăr produse noi și să tot încerc câte ceva. Între timp m-am liniștit, nu mai vreau să le știu chiar pe toate :))
La fel si eu ca Andreea, nu-mi cumpar mereu cosmetice si produse de ingrijire, ci doar atunci cand am nevoie. Un rimel, un fond de ten sau un ruj ma tin chiar si un an de zile. 😀 Crema, apa micelara si geluri pentru curatarea tenului imi iau mai des, dar nu exagerat de multe. 😀
Atunci si eu sunt o fericita, nu am manie pt make up si produse de ingrijire (alergiile ma impiedica) 🙂
Altfel, te felicit pt filozofare. Putina lume constientizeaza ca fericirea nu vine din obiectele din casa ci din experiente. Ca si tine m-am trezit ca am prea multe lucruri si imi ocupa prea mult timp…asa ca te admir, tu ai remarcat asta de tanara, eu la batranetzuri :))
Mulțumesc de încurajări, înseamnă mult pentru mine. Cuvintele tale mi-au cam dat de gândit la cum funcționăm, în general, ca oameni: dacă mi-ar fi spus cineva, oricât de des, concluziile astea, nu le-aș fi băgat în seamă. Nu la fel ca și când le simt pe pielea mea.
Ma bucur tare mult pentru tine ca ai reusit sa faci asta pana acum bine de tot! Bravo!
Sa stii ca si eu am avut o perioada de „dieta” si a mers binisor! Probabil voi mai face o „cura” cand ne vom muta…daca mai vine acel moment odata, in viata asta! :)))
Te pup!
Eu iti astept cu mare interes opiniile pe tema organizarii casei, ca asta este un subiect care ma intereseaza acum. Si eu m-am mutat recent si am facut eforturi considerabile sa am caaaat mai putine lucruri prin casa la vedere, sa fac totul sa para cat mai minimalis, șic, cochet, neincarcat.. Inca n-am terminat de mobilat, deci n-am scapat de stres, sunt in plin proces ca sa zic asa :))